Ziua Mondiale a Siguranței Alimentelor

Ziua Mondială a Siguranței Alimentare, marcată anual pe 7 iunie, ajunge în acest an la cea de-a opta ediție, câștigând rezonanță la nivel mondial. În acest an, evenimentul își propune să promoveze conștientizarea și acțiunile la nivel global privind siguranța alimentară, subliniind în special rolul științei în prevenirea bolilor transmise prin alimente.

Mesajele cheie

Știința este fundamentală pentru siguranța alimentară. Organismele internaționale de specialitate, precum cele din cadrul Programului comun FAO/OMS de consiliere științifică privind siguranța alimentelor, joacă un rol crucial în elaborarea standardelor și orientărilor internaționale, care informează legislațiile naționale și contribuie la comerțul armonizat cu alimente sigure. Acest lucru protejează consumatorii de pretutindeni.
Dacă nu este sigur, nu este hrană. Toți avem dreptul la hrană. Asta înseamnă că ar trebui să avem acces la alimente sigure, nutritive, accesibile și fiabile.
Siguranța alimentară este angajamentul tuturor. Siguranța alimentelor depinde de aplicarea unor bune practici și de o bună comunicare de-a lungul lanțului alimentar, de la producție la consum. Toată lumea are un rol de jucat în menținerea siguranței alimentelor.
Nu există știință fără date. Toate guvernele și industria alimentară joacă un rol vital în colectarea și partajarea datelor: acestea sunt dovezile pe care oamenii de știință le folosesc pentru a determina cum să păstreze siguranța alimentelor.
Există numeroase discipline științifice care susțin siguranța alimentelor. Științele microbiologice și toxicologice joacă un rol crucial în siguranța alimentelor. În lumea noastră în schimbare, științele climatice, științele sociale și alte discipline au un rol de jucat în dezvoltarea unor politici și orientări mai fiabile și integrate.
Educația este esențială. Instruirea tinerilor, avansarea cercetării și educarea consumatorilor cu privire la modul de menținere a siguranței alimentelor - vor contribui la o cultură solidă a siguranței alimentare.
Toată lumea este un manager de risc. Cu toții facem alegeri zilnice cu privire la ceea ce mâncăm și la modul în care manipulăm alimentele. Aceste decizii sunt luate de persoane, familii, comunități, companii și guverne. Atunci când înțelegem riscurile legate de siguranța alimentelor, luăm decizii mai informate.

Boli condiționate de factorul alimentar

Bolile condiționate de factorul alimentar sunt cauzate de bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice care pătrund în organism prin alimente contaminate. Contaminarea chimică poate duce la otrăvire acută sau la boli pe termen lung, cum ar fi cancerul. Multe boli de origine alimentară pot duce la dizabilități de lungă durată și deces. Câteva exemple de pericole alimentare sunt enumerate mai jos:

Bacterii

Salmonella, Campylobacter și Escherichia coli enterohemoragică sunt unii dintre cei mai frecvenți agenți patogeni de origine alimentară care afectează milioane de oameni anual, uneori cu rezultate severe și fatale. Simptomele pot fi: febră, dureri de cap, greață, vome, dureri abdominale și diaree. Alimentele implicate în focarele de salmoneloză includ ouăle, păsările de curte și alte produse de origine animală. Cazurile alimentare cu Campylobacter sunt cauzate în principal de laptele crud, carnea de pasăre crudă sau insuficient gătită și apa de băut. Escherichia coli enterohemoragică este asociată cu laptele nepasteurizat, carnea insuficient gătită, fructele și legumele proaspete contaminate.
Infecțiile cu Listeria pot duce la avort spontan la femeile însărcinate sau la moartea nou-născuților. Deși apariția bolii este relativ scăzută, consecințele grave și uneori fatale ale Listeriei asupra sănătății, în special în rândul sugarilor, copiilor și vârstnicilor, le numără printre cele mai grave infecții alimentare. Listeria se găsește în produsele lactate nepasteurizate și în diverse alimente gata de consumat și poate crește la temperaturi de refrigerare.
Vibrio cholerae poate infecta oamenii prin apă sau alimente contaminate. Simptomele pot include dureri abdominale, vome și diaree apoasă abundentă, care duc rapid la deshidratare severă și, posibil, la moarte. Orezul, legumele, carnea de mei și diferite tipuri de fructe de mare au fost implicate în focarele de holeră.

Viruși

Unii viruși se pot transmite prin consumul de alimente. Norovirusul este o cauză frecventă a infecțiilor alimentare care se caracterizează prin greață, vome explozive, diaree apoasă și dureri abdominale. Virusul hepatitei A poate fi transmis și prin alimente, poate provoca boli hepatice de lungă durată care se răspândește de obicei prin fructe de mare crude sau insuficient gătite și produse crude contaminate.

Paraziți

Unii paraziți, cum ar fi trematodele transmise de pești, se transmit doar prin alimente. Alții, de exemplu, tenii precum Echinococcus spp, sau Taenia spp, pot infecta oamenii prin alimente sau prin contactul direct cu animalele. Alți paraziți, cum ar fi Ascaris, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica sau Giardia , intră în lanțul alimentar prin apă sau sol și pot contamina produsele proaspete.

Prionii

Prionii, agenți infecțioși compuși din proteine, sunt unici prin faptul că sunt asociați cu forme specifice de boli neurodegenerative. Encefalopatia spongiformă bovină (ESB, sau așa-numita boală a vacii nebune) este o boală prionică la bovine, asociată cu varianta bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD) la om. Consumul de produse din carne care conțin material de risc specificat, cum ar fi țesutul cerebral, este calea cea mai probabilă de transmitere a agentului prionic la om.

Produse chimice

Cea mai mare preocupare pentru sănătate sunt toxinele care apar în mod natural și poluanți ai mediului.

Toxinele care apar în mod natural includ micotoxine, biotoxine marine, glicozide cianogenice și toxinele care apar în ciupercile otrăvitoare. Alimentele de bază, cum ar fi porumbul sau cerealele, pot conține niveluri ridicate de micotoxine, cum ar fi aflatoxina și ocratoxina, produse de mucegaiul pe cereale. O expunere pe termen lung poate afecta sistemul imunitar, dezvoltarea normală sau poate provoca cancer.
Poluanții organici persistenți (POP) sunt compuși care se acumulează în mediu și în corpul uman. Exemple cunoscute sunt dioxinele și bifenilii policlorurați (PCB), care sunt produse secundare nedorite ale proceselor industriale și ale incinerării deșeurilor. Se găsesc în întreaga lume în mediu și se acumulează în lanțurile trofice animale. Dioxinele sunt foarte toxice și pot provoca probleme de reproducere și dezvoltare, pot afecta sistemul imunitar, pot interfera cu hormonii și pot provoca cancer.

Apel la acțiune de Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor:

Guvernele

Susținerea unor politici bazate pe știință pentru a asigura siguranța alimentară și a aborda riscurile emergente.
Îmbunătățirea colectării și partajării datelor pentru a sprijini revizuirea periodică a consultanței științifice.
Investiția în cercetare și educație pentru a ghida politici bazate pe dovezi și a oferi tinerilor cunoștințe și competențe științifice.

Industriile alimentare

Consolidarea formării și educării angajaților cu privire la cele mai recente practici de siguranță alimentară și la riscurile emergente.
Sprijinirea eforturilor de colectare a datelor pentru a contribui la îmbunătățirea practicilor de siguranță alimentară și a măsurilor de gestionare a riscurilor.
Implementați măsuri de siguranță alimentară bazate pe dovezi pentru a identifica riscurile potențiale și a asigura manipularea, procesarea și depozitarea în siguranță a alimentelor.

Consumatorii

Practicați manipularea în siguranță a alimentelor acasă și urmați cele cinci chei ale OMS pentru alimente mai sigure: păstrați curățenia, separați alimentele crude de cele gătite, gătiți cât mai bine alimentele, păstrați alimentele la temperaturi sigure și folosiți surse de apă și materii prime sigure.
Rămâneți la curent cu sfaturile privind siguranța alimentelor de la autoritățile naționale.