Ziua Mondială de prevenire a înecului
În aprilie 2021, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție, care invită toate statele membre și partenerii acestora să marcheze Ziua Mondială de prevenire a înecului anual, la 25 iulie, în conformitate cu prioritățile naționale, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța prevenirii înecului și la necesitatea unor acțiuni multisectoriale coordonate urgente pentru îmbunătățirea siguranței apei, cu scopul de a reduce decesele care pot fi prevenite.
În mai 2023, cea de-a 76-a Adunare Mondială a Sănătății a adoptat prima rezoluție privind prevenirea înecului, solicitând guvernelor și partenerilor acestora, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), să accelereze acțiunile de prevenire a înecului până în 2029.
Factori de risc
Vârstă
Copiii mici prezintă un risc deosebit de ridicat de înec din cauza unei abilități subdezvoltate de a evalua riscul și a lipsei de abilități de înot și siguranță în apă. Riscul de înec crește atunci când copiii interacționează cu apa în afara supravegherii active a unui adult.
Copiii și tinerii cu vârsta cuprinsă între 0 și 29 de ani reprezintă peste jumătate (57%) din totalul deceselor prin înec. Cele mai mari rate de înec per populație sunt în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani. La nivel regional, ratele de înec în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani sunt cele mai mari în Regiunea Mediteranei de Est a OMS, cu 16,8 decese la 100.000 de locuitori. În Regiunea Pacificului de Vest al OMS, copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 14 ani mor mai frecvent din cauza înecului decât din orice altă cauză.
Sex
Rata mortalității prin înec în rândul bărbaților este de peste două ori mai mare decât în rândul femeilor. De asemenea, bărbații sunt mai predispuși să fie spitalizați decât femeile pentru înec non-fatal. Studiile sugerează că ratele mai mari de înec în rândul bărbaților se datorează expunerii crescute la apă și comportamentelor mai riscante, cum ar fi înotul singur, consumul de alcool înainte de a înota singur și plimbările cu barca.
Sărăcie și inegalitate
Înecul afectează în mod disproporționat persoanele sărace și marginalizate. Fie că este vorba de utilizarea iazurilor, râurilor sau lacurilor pentru îmbăiere și spălarea hainelor, fie de utilizarea fântânilor deschise pentru colectarea apei, modelul de expunere zilnică în țările cu venituri mici și medii aduce un risc mai mare de înec.
Expunere ocupațională
Persoanele cu ocupații precum pescuitul comercial sau de subzistență se confruntă cu un risc substanțial mai mare de înec. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură estimează că peste 32.000 de pescari mor în timp ce lucrează în fiecare an. Schimbările climatice au agravat condițiile periculoase în care lucrează majoritatea pescarilor, deoarece fenomenele meteorologice extreme și dezastrele naturale devin mai răspândite și mai distructive.
Riscuri legate de climă
Schimbările climatice provoacă fenomene meteorologice extreme, cum ar fi inundațiile și valurile de căldură. Înecul reprezintă 75% din decesele cauzate de inundații. Riscurile de înec cauzate de inundații sunt deosebit de mari în țările cu venituri mici și medii, unde sistemele de avertizare timpurie și infrastructura de atenuare a inundațiilor sunt subdezvoltate.
Valurile de căldură cresc riscul de înec. Pe măsură ce temperaturile cresc, tot mai mulți oameni caută apă pentru a se relaxa de căldură și, de obicei, petrec perioade mai lungi de timp în și pe apă.
Transportul pe apă
Călătoria pe apă, în special în condiții meteorologice periculoase sau fără echipament de siguranță adecvat, poate crește riscul de înec. În multe țări cu venituri mici și medii, transportul pe apă este semnificativ mai puțin reglementat decât în țările cu venituri mari. Naveta zilnică are loc adesea pe ambarcațiuni supraaglomerate și nesigure, operate de personal care nu a fost instruit să recunoască condițiile periculoase sau să efectueze navigație pe mare liberă.
Migrația și căutarea refugiului
Un număr tot mai mare de persoane sunt strămutate sau migrează din cauza conflictelor, instabilității politice și/sau economice și a schimbărilor climatice. Mulți oameni recurg la canale neregulate pentru migrație, care sunt extrem de periculoase, inclusiv pe întinderi mari de apă în condiții periculoase, folosind adesea ambarcațiuni supraaglomerate și nesigure, care nu dispun de echipamente de siguranță sau sunt operate de personal neinstruit.
Fiecare înec poate fi prevenit
Există soluții. OMS a prezentat soluții bazate pe dovezi pentru prevenirea înecului și a oferit recomandări detaliate de implementare. Deși implementarea acestora va varia în funcție de context, este important ca comunitatea globală de prevenire a înecului să fie consecventă și coerentă privind șase intervenții care pot fi implementate pentru a preveni înecul:
- Predarea abilităților de bază de înot, siguranță în apă și salvare în siguranță, inclusiv copiilor de vârstă școlară.
- Asigurarea de locuri sigure departe de apă pentru preșcolari, cu servicii adecvate de îngrijire a copiilor.
- Instalarea de bariere care controlează accesul la apă.
- Instruirea populației în salvarea și resuscitarea în siguranță.
- Stabilirea și aplicarea reglementărilor în condiții de siguranță privind navigația cu barca, transportul maritim și feribot, inclusiv purtarea dispozitivelor personale de plutire.
- Construirea rezilienței și gestionarea riscurilor de inundații și a altor pericole.
Măsuri simple și eficiente pe care le puteți lua pentru a preveni înecul:
- Aveți grijă de copii cât timp se află în apropierea apei.
- Asigurați-vă că piscinele sunt împrejmuite și că accesul este controlat.
- Nu consumați alcool sau droguri înainte de a intra în apă.
- Verificați prognoza meteo înainte de a vă deplasa cu barca.
- Puneți-vă o vestă de salvare atunci când pescuiți.